Populaţia

În istoricul comunei Şieu-Măgheruş am evidenţiat condiţiile geografice favorabile de pe terasele Şieului, care sunt bine dezvoltate în aval de confluenţa cu Bistriţa Ardeleană.
Consultând date asupra populaţiei localităţii noastre, furnizate de către Direcţia Judeţeană de Statistică Bistriţa-Năsăud, cu ajutorul căreia, prin grafice şi diagrame, am observat oscilaţiile numărului de locuitori în intervalul 1720, 1870 - 1992. Astfel se observă:
a) La Şieu-Măgheruş, în 1720-1721, în circumscripţia fiscală erau 30 familii, toate româneşti, din care:
- iobagi - 5 familii - ce aveau în folosinţă pământ, o sesie;
- jeleri - 10 - szeler;
- alte categorii - 15 - libertini, meseriaşi.
Jelerii aveau casă de locuit, dar nu aveau pământ. Ei erau obligaţi să lucreze tot timpul.
Tot aici găsim şi alte categorii ca vagii şi taxoliştii.
b) În 1850 - 1851. 25de suflete de unguri, 522 români , 140 saşi, 76 - alte naţiuni, în total 763 capete.
În secolul XVIII şi in cursul secolului XIX s-au făcut schimbări în rândul populaţiei, în special la saşi şi unguri. Boierii s-au înconjurat de unguri, saşii s-au retras şi s-au grupat.
De remarcat este faptul că şi la saşi găsim iobagi; se consemnează că erau în Şieu-Măgheruş 76 de familii de iobagi de alte naţiuni.
c) În 1857 erau:
- 13 romano-catolici;
- 643 greco-catolici;
- 171 lutherani;
- 23 reformaţi;107 izraeliţi.
Total: 957 persoane.
În 1850 erau 763 de suflete, în 7 ani populaţia crescând cu 20 de suflete.
Interesantă mi se pare consemnarea că saşii aveau privilegiul ca slugile lor să nu mai meargă în armată sau război, pentru a avea cine să aibă grijă de gospodăriile lor.
În recensământul din 1891 apar pentru prima dată în evidenţă „ortodocşii". În acest an sunt consemnaţi 1018 locuitori, dintre care:
- 29 romano-catolici;
- 622 greco-catolici;
- 23 evanghelici- reformaţi;
- 181 lutherani;
- 138 evrei
În anul 1900 găsim 1081 locuitori, din care 543 bărbaţi, 69 maghiari, 311 saşi, 701 români, din care 120 vorbesc ungureşte.
O creştere a populaţiei se evidenţiază din anul 1880 până în anul 1910, după care are loc o scădere a numărului locuitorilor, până în anul 1956, lucru care îl datorăm pierderilor suferite în urma celor două războaie, precum şi plecării multor oameni spre diferite fabrici din Bistriţa sau Dej.
Creşterea din 1956 a populaţiei este datorată faptului că mulţi locuitori au revenit în localitate, întreţinându-şi gospodăriile, practicând naveta la locul de muncă.
După 1948 au fost plecări masive de germani şi evrei, iar în casele lor s-au stabilit colonişti veniţi din Munţii Apuseni, Negrileşti, Guga, Groşii Ţibleşului etc..
Un recensământ al populaţiei mai complex, din 1966, pune în evidenţă diferite structuri ale populaţiei, pe sexe şi grupe de vârstă, scoţând în relief o serie de probleme demografice şi sociale, consecinţe ale unor condiţii social-istorice, economice şi de altă natură.
Analizând structura populaţiei pe sexe se constată diferenţe, în favoarea sexului feminin, acestea observându-se la două grupe de vârstă: 10 - 14 ani şi 50 -60 ani. Din totalul de 667 locuitori, 356 sunt femei şi 311 bărbaţi.
Structura populaţiei pe grupe de vârstă prezintă interes atât din punct de vedere teoretic, dar şi practic. Ea ne permite să facem unele aprecieri referitoare la potenţialul forţei de muncă de care dispunem în anul 1966 şi deci şi în continuare, până în prezent. Astfel, populaţia tânără din Şieu-Măgheruş, cuprinsă între 0 - 20 ani reprezenta 32,5 %, adulţi (20 - 60 ani) - 55,4 % şi bătrânii peste 60 ani - 12,1 %.
Procentul destul de ridicat al bătrânilor il datorăm creşterii mediei de viaţă şi scăderii natalităţii.
Structura populaţiei active şi inactive: clasificarea populaţiei după caracteristici economice, în activă şi inactivă, pune în evidenţă unele trăsături ale vieţii social-economice. Modificările produse în structura funcţională a satului au dus la schimbări în privinţa populaţiei active şi inactive şi pe grupe sociale.
Faţă de 1930, când raportul dintre cele două grupe era aproximativ egal, în 1966 raportul era de 66,8 % populaţie activă şi 33,2 % populaţie inactivă. Acest fapt îl datorăm creşterii numarului tinerilor între 10 - 14 ani.
În special în agricultură şi învăţământ a crescut numărul femeilor în cadrul populaţiei active. În anul 1992, se înregistrează 55, 1 % femei şi 44,9 % bărbaţi.
Structura populaţiei active pe ramuri de activitate:
La toate recensămintele s-a observat că a fost mai mare numărul de oameni activi în agricultură. Oamenii de la sate, deşi prestau servicii în fabrici, erau obligaţi „să se înscrie cu braţ de muncă, porţie în CAP". astfel, în anul 1966, acest procentaj a fost de 79,1 %, apoi a crescut procentajul în învăţământ, ştiinţă 4,4%, în industrie 2,2%, construcţii 0,8%, iar în alte ramuri 11,6%.
În 1992 au fost înregistraţi 818 cetăţeni, numărul populaţiei fiind în continuă creştere, datorită faptului ca multe familii şi-au construit case în localitate. Apar de asemenea comercianţi profesionişti particulari şi unii meşteşugari care deservesc această comună.
Structura pe naţionalităţi: în anul 1948, situaţia locuitorilor după limba maternă se prezenta astfel: români 87%, germani 6,2%, maghiari 1,3%, ţigani 4,1 %, evrei 1,4%.
În anul 1941 în satul Şieu-Măgheruş erau 999 de locuitori, dintre care 187 germani (18,7%), ajungându-se ca, la 1 ianuarie 1992 să nu mai locuiască nici un german în sat.
Analizând datele din recensământul populaţiei din 1966, acesta indică pentru localitatea Şieu-Măgheruş următoarea structură: români 97%, maghiari 0,3%, ţigani 2,7%. De remarcat este faptul că ponderea populaţiei româneşti se datorează în special faptului că mulţi colonişti veniţi în locuinţele familiilor de saşi şi evrei sunt tot români. În Valea Măgheruşului au cumpărat case ale persoanelor în vârstă, care au plecat la oraş pentru a trăi alături de copiii lor.
În perioada 1968 -1978 semnificativ este că pleacă din comună un număr de 557 de persoane şi sosesc 300 persoane. Numărul mare al celor plecaţi se explică prin îndreptarea populaţiei spre centre industriale, sperând la „un salariu şi o pensie la bătrâneţe".
Recensământul din 1977 a surprins profunde schimbări care s-au produs în întreaga viaţă economico-socială, în viaţa materială şi spirituală a populaţiei României, care cerea îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare a economiei naţionale şi înfăptuirea politicii demografice.
În general, pe întreaga comună Şieu-Măgheruş, constatăm că numărul populaţiei oscilează de la un an la altul, în 1910 având un număr de 3089 locuitori, în 1930 avea 3029 locuitori, în 1948 avea 2840 locuitori, în 1956 - 3724 locuitori
Menţionăm că vârsta medie la bărbaţi la căsătorie este de 23 -26 ani, iar la femei este cuprinsă între 18 -21 ani.
În ultimele două secole şi jumătate constatăm că, în comuna Şieu-Măgheruş, românii, ungurii, saşii şi evreii au trăit în bună înţelegere, iar locul celor plecaţi în 1944 a fost ocupat treptat de noi veniţi, care poartă numele Bodea, Joldiş, Molnar, Ţărmure, Todoruţ etc., care în toponimia satului, tratând onomastica, nu au fost amintiţi.
 
În anul 2008, avem următoarele date statistice privind populația comunei Șieui-Măgheruș:
1.Populația pe sexe
 
SATUL TOTAL MASCULIN FEMININ
ȘIEU-MĂGHERUȘ 896 434 462
VALEA MĂGHERUȘULUI 133 60 73

2.Populația pe etnii
 
SATUL TOTAL ROMÂNĂ MAGHIARĂ ROMĂ
ȘIEU-MĂGHERUȘ 896 833 3 60
VALEA MĂGHERUȘULUI 133 133 - -
 
3.Mișcarea naturală a populației în comuna Șieu-Măgheruș
a).Date absolute:
 
ANUL NĂSCUȚI VII DECEDAȚI SPORUL NATURAL CĂSĂTORIȚI DIVORȚURI
2003 50 36 14 16 2
2004 60 40 20 14 8
2005 44 51 -7 16 3
2006 45 50 -5 20 12
2007 60 31 29 32 5
 
b).Proporții la 1000 de locuitori
 
ANUL NĂSCUȚI VII DECEDAȚI CĂSĂTORII DIVORȚURI
2003 12,6 9,1 4,0 0,51
2004 15,0 10,0 3,5 2,00
2005 10,8 12,5 3,9 0,74
2006 10,9 12,2 4,9 2,92
2007 14,5 7,5 7,7 1,20
 
4. Populaţia ocupată pe activităţi ale economiei naţionale, total comună:
Total: 1149
Din care:
• Agricultură 510
• Silvicultură 8
• Industria extractivă 1
• Industria prelucrătoare 218
• Energie electrică şi termică, gaze şi apă 6
• Construcţii 90
• Comerţ cu ridicata şi amănuntul 123
• Hoteluri şi restaurante 16
• Transport şi depozitare 47
• Poştă şi telecomunicaţii 13
• Activităţi financiare, bancare şi de asigurări 3
• Tranzacţii imobiliare, prestări servicii 15
• Administraţie publică 32
• Învăţământ 29
• Sănătate şi asistenţă socială 12
• Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 17
• Activităţi ale personalului angajat în gospodării 8
• Activitate nedeclarată 1