Economia

AGRICULTURA
Documentele de arhivă ne dovedesc că, din cele mai vechi timpuri, locuitorii comunei noastre s-au ocupat cu cultivarea pământului şi creşterea animalelor.
Înainte de cooperativizare au existat în fiecare sat 3-4 familii de chiaburi, apoi ţărani mijlocaşi şi ţărani săraci care aveau proprietatea lor, asigurându-şi traiul. Pe raza comunei au existat 2 C.A.P -uri şi un Gostat (I.A.S.)
C.A.P. Şieu-Măgheruş , cu sediul la centru de comună, mai avea înglobate satele Valea Măgheruşului, Chintelnicul şi Podireiul Chintelnicului, fiind înfiinţat în 1957, iar C.A.P. Crainimăt în anul 1950. la data de 13 martie 1979, cele două s.au unificat, având sediul la Şieu-Măgheruş, având un potenţial ridicat în producţia vegetală şi animală.
În 1987, se dispunea de o livadă superintensivă de 128 ha, cu o investiţie de 18 milioane 305 mii lei. Suprafaţă de teren arabil ocupa 60%, pajişti 30%, iar plantaţii 10%.
Din 1989 încoace se insistă pentru retrocedarea terenurilor agricole, pe familii şi titluri de proprietate. Din păcate, nici până la această dată, această problemă nu a fost soluţionată în totalitate.
Încă din 1972, s-a pus problema formării Asociaţiilor intercooperatiste, la care, la început au fost cooptate 25 C.A.P.-uri, pentru a se construi „complexul de creştere şi îngrăşare a porcinelor" la Şieu-Măgheruş. În anul 1974 s-a intrat în posesia acestui complex, beneficiare fiind doar 5 C.A.P.-uri (Şieu-Măgheruş, Viişoara, Bistriţa, Dumitra şi Crainimăt), primind denumirea de AESCIP, care, la 1 ianuarie 1975 a intrat în producţie cu un număr de 5500 capete de porcine. În 1983, AESCIP ia numele de ISCIP, în 1987 construindu-se şi o bază de recepţie pentru producerea furajelor combinate. În anul 1979 erau angajate 29 de persoane, iar în 1985, 278 de persoane. În prezent, construcţiile sunt privatizate.
 
MICA INDUSTRIE
Comuna Şieu-Măgheruş a stat mereu în atenţia factorilor de conducere a judeţului nostru, fiind o zonă preorăşenească, practicându-se legumicultura în terasa I (luncă), apa din râul Şieu fiind bună pentru irigat solariile închise (5 ha) şi terenurile cu varză, morcovi ş.a. (alte 5 ha).
Dispunându-se de cale ferată, gară şi drum naţional asfaltat, s-a construit şi amenajat în 1978 fabrica de conserve şi legume, fructe, gemuri şi siropuri, care a intrat în funcţiune în 1981, în fosta locuinţa a „Conacului Teodorescu". Acest microcomplex aparţinea U.J.C.P.A.D.M. A JUDEŢULUI Bistriţa-Năsăud.
S-au amenajat de asemenea „bateriile incubatoarelor moderne", furnizându-se pui de găină de o zi şi 10 zile pentru toate gospodăriile judeţului şi tot aici se depozitează produsele din achiziţii agroalimentare ce se prelucrează atât pentru beneficiarii interni, cât şi pentru cei externi.
S-au construit două blocuri, asigurând locuinţe pentru specialiştii din agricultură, cu 38 de apartamente şi complexe comerciale, în valoare de 5 milioane lei, având secţii: RadioTV, Cofetărie, Atelier de confecţii bărbăteşti, Bancă (Cooperativa de Credit Albina), farmacie, birourile cooperativelor de consum de pe comună etc..
În 1974 a luat fiinţă secţia mixta I.M.P.P.C (Întreprinderea Mixta Producţie Prestări Construcţii), aparţinând I.P.P.C. Bistriţa, intrând în producţie în august 1975, cu secţiile: dogărie, ambalaje, mobilă şi cleme pentru export (Canada, S.U.A., Anglia) şi pentru diferite unităţi comerciale din ţară.
Astăzi, în fostele hale ale I.S.C.I.P.-ului sunt amenajate secţii de tâmplărie şi construcţii cabane, balastieră de pietriş şi nisip şi câteva hale pentru maternitate şi creştere de porcine.
 
TRANSPORT ȘI COMERȚ
Un factor important în dezvoltarea economică a localităţii îl constituie căile de comunicaţie (drumuri şi căi ferate).
Cu multe secole în urmă, pe aici trecea drumul comercial care făcea posibilă trecerea spre Bistriţa, Târgu-Mureş şi alte localităţi.
Datorită exploatării sării de la Sărăţel (şi filonului de sare ce traversează Valea Măgheruşului), încă din timpul ocupaţiei romane, a fost construit un drum important pentru provincia romană. În Evul Mediu, acest drum face posibilă trecerea de la Cetatea Bistriţei spre alte cetăţi din Transilvania şi Moldova (prin Pasul Tihuţa).
Prin centrul satului Şieu-Măgheruş trece şoseaua naţională (Drumul Naţional nr. 16, azi Drumul European nr. 16) care leagă orajul Cluj-Napoca de Vatra Dornei, şosea la care se lucrează în acest moment.
Hotarul comunei este străbătut de calea ferată care leagă oraşele Cluj-Napoca- Beclean - Bistriţa, din Sărăţel, linia bifurcându-se spre Deda, iar din Şieu-Măgheruş spre Lechinţa - Luduş, având o mare importanţă în transportul de marfă şi de persoane.
Calea ferată Dej - Bistriţa a fost inaugurată la data de 3 mai 1886, linie ce trece prin gara Şieu-Măgheruş şi halta Arcalia. Documentele vremii atestă că, de la inaugurare şi până la 1 ianuarie 1887, pe această arteră au călătorit 89 983 persoane, la clasele I, a II-a, a III-a şi a IV-a, s-au transportat 12 479 capete bovine, ovine, porcine, dintre care 11 509 la export „şi multe alte produse agricole, lemn şi construcţie, orz şi malţ, coloniale şi delicatese, coajă de lemn etc.." (V. Ilovan, 1986)
Un alt document arată că "în 22 aprilie 1886 s-au descisu mergerea trenului regulat prin staţia Arcalia, Excelanţa sa D-lu ministru Baron Kememyei - făcându-se o mare paradie în staţia noastră" (Arhivele Statului Bistriţa, 1903)
La subcapitolul „Mica industrie" am arătat produsele care au fost comercializate la care mai adăugăm că în ramura comerţului, în fiecare sat a fost şi există şi în momentul de faţă „Magazin mixt", iar pe lângă vechile magazine există azi altele, care oferă populaţiei o diversitate de mărfuri.